Posts tagged cristi-neacsu.com
Fericire…iar fericire
0
A trecut ceva vreme de cand nu am mai stat si am reflectat la ceea ce am sa-ti povestesc in randurile urmatoare. In timp ce eram in trenul de Craiova, am fost bruiat de niste zgomte ciudate. Spun ciudate pentru ca era destul de mare liniste iar apoi atmosfera a fost perturbata. Asta se intampla la cateva minute dupa ce am urcat in tren. Trenul inca nu plecase din gara. Cand mi-am intors privirea, am vazut ca acele strigate proveneau de la o fetita cu handicap, cu o varsta de aproximativ 12 ani.
Am fost fascinat de tot ceea ce spunea. Mi-am lasat balta cartea pe care o citeam si am fost numai ochi si urechi la ea. Era foarte fericita. Un om de langa ea o intreaba: „De ce esti atat de bucuroasa?” Ea nu a raspuns si se facea ca nu exista acel stimul exterior, care tocmai ii adresase o intrebare. Am ramas de-a dreptul uimit de modul in care se comporta si de starea pe care o avea.
Am observat ca mai avea o sora, aproximativ de aceeasi varsta, cu aceleasi manifestari. Am zis: „wtf, sunt cei mai faini oameni pe care i-am intalnit in tren vreodata!” Am ramas frumos impresionat.
Dupa o vreme, am observat ca ceva se schimbase dramatic si brusc. Prima fetita era complet diferita fata de cum fusese in urma cu ceva minute. Atunci chiar am fost foarte bulversat pentru ca nu stiam ce se intampla. Ulterior, mi-am dat seama ca era vorba de o criza. Fetita avea o tulburare bipolara.
Mi s-a facut pielea de gaina si am continuat sa ma gandesc la importanta acestei intalniri, cu acesti doi oameni grozavi. E fascinant ceea ce se petrece. Te invit sa reflectezi si sa descopri tot ceea ce te inconjoara.
Nu este tarziu!
2
Nu stiu daca ai vazut, dar saptamana asta am lansat programul (Re)Nastere Personala Constienta. Am primit mai multe mailuri in care oamenii voiau mai multe detalii despre program, doar ca unul mi-a atras atentia si am vazut ca acelasi subiect a reprezentat un interes si pentru alti oameni.
O femeie in varsta de 56 de ani mi-a spus ca ar vrea tare mult sa-si transforme viata, doar ca ea considera ca e cam tarziu sa mai faca lucrul asta. Asta mi-a atras atentia si m-a pus putin pe ganduri.
Spunea ca e foarte angrenata in lucrurile pe care le face, de care nu este deloc multumita si ca nu vede cum ar putea/ ce ar putea face pentru a-si schimba acea parte intunecata a vietii. Are si ceva provocari financiare si a spus ca si asta o impiedica. De cele mai multe ori, provocarile financiare sunt doar „varful iceberg-ului” iar radacinile sunt mult mai puternice. Si acum cateva luni am facut un test cu mine: aveam nevoie de o anumita suma de bani iar o persoana apropiata mi-a spus ca-mi da acei bani. Dupa 1 saptamana mi-am dat seama ca nu-mi rezolvase aproape deloc provocarea, intrucat aveam nevoie de alti bani. Si tot asa. E un cerc vicios. Nu despre bani este vorba, ci despre tine.
Nu ai nevoie de bani pentru a-ti transforma viata! Pot reprezenta un mijloc superb, dar nu este indispensabil. Si niciodata nu este tarziu, asta vorbeam si cu femeia respectiva. Am si oameni de 70 de ani care imi urmaresc mesajele si-i apreciez din suflet. E o bucurie atat de mare cand povestim experiente si mai ales cand vad oameni la 70 de ani cu o viata implinita si traita asa cum si-au dorit. E o bucurie ce nu poate fi descrisa.
Convingerea asta ca esti prea tanar sau prea batran sa faci un lucru este foarte des intalnita. Dar este firesc sa se intample asa pentru ca mediul „te-a educat” sa crezi asta. Societatea iti spune la ce varsta iesi la pensie si iti cam stii traseul din acel moment. In cele mai multe tari dn Europa rata sinuciderii este cea mai mare in randul acelor „proaspeti pensionari”.
Indiferent daca vei alege sa te alaturi programului nostru sau nu, totul este potrivit pentru fiecare. Nu exista o pilula magica livrata de cineva, exista doar un „pacient” magic care alege si care isi transforma viata prin intermediul unor facilitatori. Poti face „shiftul” de la viata neimplinita la viata implinita, mult mai rapid decat iti imaginezi. Nu este vorba ca dureaza ani de zile si stii ca nu esti dispus sa astepti atat. Este foarte simplu.
Fericirea care nu depinde de nimic altceva in afara de ea insasi este aici si acum oriunde este acest aici si acum.. esti asta.. doar ca proiectia ta in aceasta expunere la viata mai are nevoie de interactiune cu alte cauze care trebuiesc puse in miscare pentru a se recunoaste complet.. de aceea ai citit acest mesaj acum.. altfel nu ai fi aici acum.. si este o onoare si o placere sa-ti fiu facilitator in aceasta calatorie de recunoastere asa ca te invit sa exploram mai departe completul tu si cum poti devora la modul cel mai egoist placerea de a te trai prin programul “(Re)Nastere Personala Constienta – Cum Sa-ti “Rescrii” Trecutul Sa Faci Pace Cu Prezentul, Sa-Ti Desenezi Si Sa-Ti Traiesti Viata Viselor Tale” - descopera aici detaliile…
Iubesti ca…?
0
Am primit ieri un email in care cineva imi spunea ca s-a tot saturat sa iubeasca. Omul de langa ea nu-i arata deloc semne de afectiune, desi ea a tot daruit neconditionat. „Cristi, l-am tot iubit si i-am aratat asta prin diverse modalitati. Degeaba, el tot rece este cu mine. Nu stiu ce pot face. De ce iubirea nu e de ajuns?”
Prima mea intrebare a fost: „Pentru ce l-ai iubit sau inca il iubesti? De unde vine practic acea iubire?” Raspunsul a fost destul de evaziv dar se invartea in zona de „pentru ca simt ca sunt indragostita si nu pot avea o viata foarte linistita atata timp cat nu-l stiu langa mine.” Ahaaaaaa, despre asta era vorba. Este superb ceea ce se intampla in relatia respectiva pentru ca sunt doua firi diferite: ea e genul care isi exteriorizeaza foarte mult sentimentele si trairile, iar el este inchis si nu arata asta prin gesturi sau vorbe. „Norocul” meu este ca am avut prilejul sa cunosc personal acest cuplu. Spun ca este superb pentru ca se traiesc din posturi diferite si au parte de „experiente in contradictoriu”.
Foarte mult timp am crezut ca iubirea pentru parinti este neconditionata iar iubirea din cuplu este conditionata iar la un moment dat poate transcende in iubire neconditionata. Cand iubesti neconditionat, nu poti iubi doar pe cineva neconditionat. Nu poti spune ca parintii sunt singurii pe care-i iubesti neconditionat. Iubirea pentru parinti nu este neconditionata, decat atunci cand este pentru TOT.
Iubirea pentru parinti este conditionata. Probabil iti vine greu sa accepti lucrul asta. Daca in momentul nasterii tale ai fi fost dus departe de mama ta naturala si ai fi fost crescut de o alta femeie care ti-a spus ca e mama ta, o vei iubi pe cea din urma. Corect? Daca peste 40 de ani iti vei intalni mama reala, n-o vei recunoaste, nu vei sti ca ea ti-a dat viata si nu vei simti ca te imbalsameaza iubirea. Tot pe prima femeie o vei iubi, pe cea pe care ai crezut ca este mama ta. Asta se intampla atunci cand vezi doar jumatate din ceea ce esti.
Sunt foarte multe lucruri care stau la baza acestui fapt, dar nu vreau sa insistam pe acest subiect. In momentul in care te indragostesti se aprinde prima flacara a iubirii neconditionate. Nu stii de ce-ti place acea persoana. Mai ales, situatiile in care cealalta persoana nici macar nu stie ca o iubesti. O iubesti pentru ca o iubesti. Aici vin foarte multi psihoterapeuti si experti in relatiile de cuplu care spun ca de fapt aia nu este iubire, ci doar atractie. Sa fim seriosi, pentru a simti iubirea nu ai nevoie de niciun psiholog care sa-ti spuna ca de fapt aia a fost iubire si ca cealalta n-a fost. Este trairea interioara prin propriile experiente.
Intalnesti persoana pe strada si deodata inima incepe sa-ti bata tot mai tare. Ceva se declanseaza in tine foarte puternic. Acea forta declansatoare e iubirea spontana. Iubire care este inteleasa gresit de foarte multi oameni. In acele momente deja se gandesc: „trebuie sa ma stapanesc, nu iar…vai…ma indragostesc si o sa se intample tot ca data trecuta.” Nu exista trecut si nici viitor pentru ceea ce se infiripa in acest moment. Tot ceea ce ai este ACUM! Nu exista nicio garantie ca va fi si maine. V-ati intalnit ACUM!
Iubirea neconditionata apare cand te indragostesti si o poti „mentine”. Mentinerea nu vine din fapte, cuvinte frumoase din partea celuilalti, ci din experentierea completului. Faptul ca-ti dai jos toate voalurile cu care ai fost acoperit, te conduce acolo. Si acest ACOLO nici macar nu este o calatorie. Cuvantul „calatorie” deja te departeaza si stabileste un moment de lipsa intre momentul de acum si cel in care sa-ti dai seama. Este fabulos sa te traiesti din acum si fara sa mai privesti prin ceea ce ai privit pana acum. Calatoria „s-a terminat” pentru ca n-a existat niciodata. Era doar o forma superba de a ma experentia pana acum. Nu existe nicio calatorie, nicio destinatie, totul este fiire si traire din complet. Experentierea fabuloasa a tot ceea ce a fost in ACUM-uri se revarsa catre infinitul care SUNTEM.
A trai facand totul ca o arta
1
Am stat zilele astea si am facut o retrospectiva a tot ceea ce am analizat timp de peste 6 luni de zile, si anume comportamentele care genereaza actiunile pe care le intreprind oamenii. Lucrurile sunt destul de simple si in acelasi timp genereaza o serie de complexitati.
Am identificat cel mai mare „ingredient” care-i tine in loc pe oameni si lucrul care sta in fata oamenilor, nelasandu-i sa vada completul. Lucrul de care vorbeam este lipsa totalitatii in momentul prezent si in activitatea desfasurata. Realizand o serie de activitati de-a lungul zilei, mintea devine din ce in ce mai alerta si are nevoie de foarte multe raspunsuri si de confirmari. De fiecare data vrea sa stie ce se intampla si mai ales de ce se intampla. Nu este deloc gresit sa se intample lucrul asta, doar ca te opreste putin din a (re)simti totalul a ceea ce faci si a ceea ce esti.
Mi-am dat seama, observandu-l pe Cristi, ca in momentele in care eram dispus sa „sacrific” prezentul pentru o satisfactie din viitor, lucrurile incepeau sa nu mai fie asa cum imi doream. Proiectarea este extrem de benefica, oamenii vizionari ai schimbat lumea si vor continua sa o schimbe. Doar ca studiind comportamentele acestor oameni mi-am dat seama cum lucrau ei la visul lor si se bucurau in acelasi timp de calatorie. Toata energia era indreptata spre actiunile din prezent, nu pe satisfactia resimtita dupa finalul calatoriei. Scopul in sine nici macar nu era foarte relevant. Lucrurile oricum se desfasurau. Scopul scopului era sa le ghideze actiunile. Atata tot.
Arta trairii este trairea din prezent si in prezent. Asta face ca viata ta sa fie suculenta si plina de fascinatie. E ca atunci cand ai orgasm. In acele momente nu-ti mai zboara gandul nicaieri si traiesti cea mai intensa experienta. In acele momente n-o sa spui:” Stai, stai, am de facut un raport si necesita multa bataie de cap.” Incearca sa transpui modul in care te simti atunci, in ceea ce faci zilnic, in orice activitate. Traiesti orgasmic fiecare clipa si in fiecare activitate. Fa toate activitatile sa fie fun. Poti face acest lucru cu putin creativitate. Nu este vorba despre a deveni ceva sau despre a acumula ceva, ci de a te bucura de intreaga calatorie. Doar de tine depinde modul in care o traiesti. Si poti alge sa o traiesti orgasmic si devorant! Si tu poti face asta!
Claritate versus certitudine
0
Sunt convins ca in toate cartile si materialele pe care le-ai parcurs legate de „viata de succes” sau „viata implinita”, ti s-a spus despre stabilirea obiectivelor. Sunt foarte putine, insa, care vorbesc despre cum poti sa-ti indeplinesti acele obiective pe care tocmai le-ai pus pe foaie.
Pentru a-ti indeplini orice fel de obiectiv e nevoie de ceva mai mult decat simpla scriere pe foaie. Ai nevoie sa gandesti intr-un mod anume. Un aspect care este cunoscut de foarte putini oameni este ca e indicat sa te traiesti scopul tau, nu sa te gandesti la scopul tau,. Uite la ce ma refer cand spun sa-ti traiesti scopul: in momentul in care ti-a venit in minte sa indeplinesti un scop si sa-l atingi, este absolut necesar sa-l simti de asa natura incat sa fie real. Pare paradoxal. Daca-l simti deja, de ce sa vrei sa-l mai indeplinesti?
Programarea Neuro-Lingvistica a venit cu un input foarte mare in acest domeniu si a spus asa: pentru a-ti indeplini orice obiectiv doresti, este necesar sa descrii acel scop cat mai detaliat, sa spui ceea ce simti, ceea ce vezi, ceea ce mirosi, ceea ce auzi, sa-i simti gustul, sa fii capabil sa anticipezi in momentul prezent cum te vei simti in momentul in care-l vei atinge.
A trai scopul tau nu presupune doar ceea ce am spus mai sus legat de NLP ci, ceva mai mult. Cand te gandesti la scopul tau cu bucurie si toate actiunile pe care le intreprinzi sunt armonioase esti tot mai aproape. In atingerea scopurilor nu este vorba de nicio lupta. Aud multi oameni care spun ca lupta si se chinuie pentru a ajunge acolo unde-si doresc. Cu cat te vei lupta mai mult, cu atat te vei indeparta de scopurile tale. Este vorba despre a face lucrurile in armonie cu tot ceea ce exista si cu respect categoric fata de tot. Nu poti pacali pe nimeni!
Asta este claritatea de care ai nevoie pentru a-ti indeplini scopurile. Ai nevoie sa stii cum arata harta, sa ai imaginea de ansamblu in minte. Certitudinile iti racesc sufletul. Oamenii nu iubesc certitudinile, desi la prima vedere s-ar parea ca avem o atractie mare fata de ele. Daca ai sti ca scorul la meci va fi 1-1, si ai sti cine va marca, si ai sti toate fazele ce se vor petrece, cu siguranta nu te-ai mai duce la meci. Avem nevoie de surprize si de incertitudini.
Incertitudinea te determina sa cunosti si sa experimentezi viata.
Atunci cand te gandesti la visul tau nu trebuie sa fie o certitudine ca asa se va intampla. Ei nevoie de claritate. Incertitudinile sunt superbe. Oamenii vor „siguranta locului de munca” vor „stabilitate in relatii”. Sunt atat de dragute aceste dorinte, dar nu au nimic de-aface cu viata implinita si suculenta. Pe masura ce imaginea devine tot mai clara in minte, atunci se materializeaza acel scop.
Recent Comments